“Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit.”
Romani 10:9
Inima este motorul de sânge al trupului. De asemenea este folosită metaforic când vorbim despre sentimente şi emoţii. Fiindcă este organul central al corpului şi unul dintre cele mai vitale organe, Biblia vorbeşte despre ea ca izvor al vieţii. Prin urmare, este folosită ca sinonim la “viaţă”. Când Biblia spune: “Fiule, dă-mi inima ta”, nu înseamnă că trebuie să ne tăiem adevăratele inimi şi să le dăm Lui Dumnezeu. Înseamnă că trebuie să îi dăm Lui vieţile noastre, totul nostru. Când venim la Cristos, nu trebuie doar să ne dăm acceptul intelectual cu minţile noastre, ci trebuie să “credem în inimile noastre”.
Noi putem crede în Isus cel istoric, dar dacă avem “credinţa salvatoare”, credinţa noastră trebuie să implice toată fiinţa noastră. Când credem cu toată inima noastră, voinţa, emoţiile şi intelectul sunt predate Lui Cristos.
Rugăciunea zilei:
Doamne, cred şi mă bucur în cunoaşterea că Tu eşti viu şi Mântuitorul meu!