La Universitatea Divitia Gratiae a avut loc cea de-a patra conferință teologică, dedicată provocărilor vremurilor din urmă, cu care se confruntă slujitorii și credincioșii bisericilor evanghelice.

În cadrul temei generale „Mai mult decât prezentul: viața creștină și nădejdea în lumina Împărăției lui Dumnezeu”, profesorii UDG au prezentat diferite aspecte ale influenței Împărăției lui Dumnezeu asupra închinării și slujirii în prezent, precum și asupra așteptării împlinirii ei depline în viitor.

Pavel Poperechny — în așteptarea plinătății Împărăției lui Dumnezeu

Prorectorul UDG pe partea administrativă, Pavel Poperechny, a prezentat participanților un mesaj pe tema: „Împărăția lui Dumnezeu în cartea Apocalipsa lui Ioan: închinarea acum și în viitor”.

El a evidențiat trei argumente în favoarea actualității temei Împărăției lui Dumnezeu:

• Împărăția lui Dumnezeu este tema centrală a învățăturii lui Isus Hristos (Matei 4:23).
• Împărăția lui Dumnezeu este o parte esențială a rugăciunii „Tatăl nostru” (Matei 6:9–10).
• Aceasta reprezintă cea mai înaltă prioritate pentru creștini (Matei 24:14).

De asemenea, Pavel Poperechny a subliniat că termenul „Împărăția lui Dumnezeu” indică o realitate nouă, care a început deja, dar nu și-a atins încă deplinătatea.

Suntem deja mântuiți în Hristos, dar încă așteptăm mântuirea finală. Trăim într-o lume afectată de rău, dar suntem moștenitori ai Împărăției lui Dumnezeu. Am gustat deja din puterile veacului viitor, însă așteptăm manifestarea lui deplină.

Dumitru Sevastian — prin suferințe vremelnice spre slava veșnică

Prorectorul pe partea academică, Dumitru Sevastyan, a prezentat un referat pe tema: „Viața între promisiune și împlinire: exegeza tensiunii «deja» și «nu încă» (Romani 8:18–25)”.

El a subliniat că biserica din Roma trăia într-o stare de tensiune continuă: pe de o parte, credincioșii deveniseră deja parte din familia lui Dumnezeu, iar pe de altă parte continuau să se confrunte cu slăbiciuni, luptă spirituală și suferințe. Era necesar ca ei să îmbine teologia mântuirii cu experiența reală a vieții.

Vorbitorul a evidențiat că suferința face parte din viața creștină trăită între promisiune și împlinirea ei. Deși suferințele sunt reale, ele sunt limitate în timp, pe când slava viitoarei Împărății a lui Hristos este veșnică. În suferință se formează răbdarea — capacitatea de a trăi corect în mijlocul acestei tensiuni.

Suferințele creștinului nu sunt o stare de deznădejde, ci o așteptare plină de nădejde a izbăvirii și a arătării slavei Împărăției care va veni.

Mihai Malancea — nădejdea escatologică în misiune

Episcopul Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste, Mihai Malancha, a prezentat tema: „Importanța nădejdii escatologice pentru misiunea creștină în epoca postmodernă”.

El a evidențiat cinci caracteristici ale misiunii bisericii care așteaptă a doua venire a lui Hristos:

• În centrul propovăduirii trebuie să fie Persoana Mântuitorului întrupat. Întruparea lui Hristos este cea mai mare minune, de la care începe misiunea.
• Kenosisul (smerirea) lui Hristos se aplică și credincioșilor: prin smerenie și lepădare de sine, biserica duce Evanghelia.
• Învierea lui Hristos — biruința asupra păcatului și morții — este temelia nădejdii escatologice.
• Înălțarea lui Hristos mărturisește domnia Lui și arată spre slava viitoare.
• Așteptarea revenirii Domnului Isus Hristos este o parte esențială a misiunii bisericii.

În încheierea prezentării, el a subliniat:

„Misiunea nădejdii escatologice este propovăduirea Evangheliei lui Isus Hristos, care descoperă întruparea Lui, viața, învățătura, lucrările, suferințele, moartea, învierea, înălțarea și revenirea Sa viitoare. Iar răspunsul nostru este: «Vino, Doamne Isuse!»”

Serghei Germanov — caracterul escatologic al Bisericii lui Hristos

Profesorul de teologie, Sergey Germanov, a prezentat tema: „Biserica ca o comunitate escatologică: viața între «deja» și «nu încă»”.

El a subliniat existența a două extreme: unii consideră că realitatea escatologică a Bisericii s-a împlinit deja în totalitate, iar alții — că aceasta va fi realizată doar în viitor. Însă adevărul, potrivit lui, este că Împărăția lui Dumnezeu a intrat deja în istorie și se manifestă în Biserică, rămânând în același timp orientată spre viitor.

Caracterul escatologic al Bisericii se exprimă prin poziția ei distinctă în societate: creștinii nu se contopesc cu lumea, dar nici nu domină asupra ei, ci trăiesc după principii diferite. Biserica păstrează un echilibru între secular și realitatea spirituală, punând accent pe transformările lăuntrice, care duc la schimbări vizibile în exterior.

„Biserica nu se contopește cu societatea și nici nu se izolează de ea, ci trăiește viața Împărăției lui Dumnezeu, mărturisind despre ea în primul rând prin propria viață”, — a subliniat Serghei Germanov.

Alexandru Gîrbu — biruiește răul prin bine

Pastorul și învățătorul, Alexandru Gîrbu, a prezentat un mesaj cu tema: „Apologetica nădejdii: răspunsul biblic la problema răului”.

El a subliniat că Dumnezeu îngăduie existența răului, dar nu este autorul lui. Răul nu are o existență de sine stătătoare, ci apare ca urmare a păcatului și a alegerii libere a făpturilor. După cădere, răul se manifestă atât în plan spiritual, cât și în cel material.

Termenul „teodicee” (îndreptățirea lui Dumnezeu), introdus de Gottfried Wilhelm Leibniz, încearcă să explice existența răului în lume.

Răul îl lipsește pe om de nădejde, însă Dumnezeu rămâne suveran peste istorie. Biruința asupra răului a fost deja câștigată în Hristos, chiar dacă deplina ei manifestare va avea loc la sfârșitul veacurilor. Dumnezeu poate întoarce răul spre bine, fără a-l justifica.

Fără Hristos, omul nu poate birui păcatul, dar în Hristos credincioșii nu doar că sunt eliberați de rău, ci, potrivit cuvintelor apostolului Petru, „biruiesc răul prin bine”. Aceasta este una dintre chemările esențiale ale vieții creștine.

Aceasta este deja a patra conferință teologică organizată de Universitatea Divitia Gratiae. Prima a fost dedicată temei „Între liberalism și legalism”, a doua — „Libertatea omului și suveranitatea lui Dumnezeu”, iar a treia — „Formarea caracterului creștin”.

Potrivit prorectorului Pavel Poperechny, în alegerea temelor, organizatorii caută să răspundă provocărilor actuale cu care se confruntă bisericile evanghelice în contextul instabilității și incertitudinii vremurilor de astăzi.