Lideri ai bisericilor, reprezentanți ai Institutului de Traducere a Bibliei, cercetători și reprezentanți ai autorităților s-au întâlnit la Comrat pentru a celebra două decenii de la publicarea Noului Testament în limba găgăuză și pentru a susține continuarea traducerii întregii Biblii.

La 25 septembrie 2026, Casa de Cultură din municipiul Comrat a găzduit conferința aniversară dedicată împlinirii a 20 de ani de la publicarea Noului Testament în limba găgăuză. Evenimentul a făcut parte din programul manifestărilor organizate în perioada 24–28 septembrie și a reunit slujitori ai mai multor confesiuni creștine, reprezentanți ai mediului academic, ai autorităților locale și oaspeți din mai multe țări.

Publicarea Noului Testament în limba găgăuză, în anul 2006, a reprezentat nu doar un eveniment important pentru comunitățile creștine, ci și un moment semnificativ pentru păstrarea și dezvoltarea limbii găgăuze.

Conferința a fost moderată de Petru Pașalî, doctor în istorie și lector la Universitatea de Stat din Comrat, care a amintit despre munca depusă de echipa ce a participat la realizarea traducerii.

O lucrare începută cu mulți ani în urmă

Unul dintre cei implicați direct în proces a fost Vladimir Kusursuz, prezbiter al Bisericii „Golgota”. În deschiderea mesajului său, acesta a citit Ioan 3:16 din Noul Testament în limba găgăuză.

El a amintit că drumul până la apariția ediției din 2006 nu a fost simplu. Procesul de traducere a întâmpinat perioade de stagnare, fiind necesare numeroase eforturi și deplasări pentru ca lucrarea să poată fi dusă la bun sfârșit. După publicare, exemplare ale Noului Testament au fost distribuite în școli, biblioteci și diferite comunități.

Fr. VladimirKusursuz a subliniat în același timp caracterul neconfesional al lucrării: traducerea nu a fost făcută pentru o anumită denominație, ci pentru ca oamenii să poată citi Cuvântul lui Dumnezeu în limba lor maternă. Astăzi, Noul Testament găgăuz este disponibil nu doar în formă tipărită, ci și în format electronic.

„Fiecare popor trebuie să poată citi Biblia în limba sa”

La eveniment a participat și Mattias Hollqvist, directorul Institutului de Traducere a Bibliei din Suedia.

El a vorbit despre importanța traducerii Scripturii atât pentru popoarele numeroase, cât și pentru comunitățile lingvistice mai mici. Limba maternă, a remarcat el, nu este doar un instrument de comunicare, ci face parte din identitatea și lumea interioară a omului.

Scopul unei traduceri biblice, a subliniat Hollqvist, nu este ca volumul să rămână pe un raft, ci să fie citit și folosit.

Institutul lucrează în prezent cu zeci de limbi, iar una dintre dorințele exprimate la Comrat a fost ca lucrarea în limba găgăuză să continue până când întreaga Biblie va fi disponibilă în această limbă. Pentru aceasta, reprezentanții Institutului au chemat bisericile, specialiștii și comunitatea găgăuză la colaborare.

În prezent se lucrează la traducerea Vechiului Testament, iar printre cărțile deja traduse se numără Geneza, Rut și Eclesiastul.

O lucrare care a cerut ani de viață

Un moment deosebit al conferinței a fost dedicat memoriei lui Stepan Semionovici Baraktar, unul dintre oamenii care și-au investit o parte importantă din viață în traducerea Noului Testament.

Fiul său, care nu a putut fi prezent la Comrat, a transmis o scrisoare ce a fost citită participanților. Din aceasta, cei prezenți au aflat mai multe despre anii de muncă din spatele traducerii.

Primele pagini au fost pregătite la o simplă mașină de scris. Mai târziu, Institutul de Traducere a Bibliei a pus la dispoziție un computer — o tehnologie foarte puțin răspândită în Găgăuzia începutului anilor 1990. Fiul lui Baraktar a relatat că el însuși a introdus la calculator întregul text pregătit de tatăl său, iar ulterior s-a alăturat și sora sa.

Stepan Baraktar a murit la 19 septembrie 2001, în timpul unei lucrări misionare la Istanbul, fără să mai vadă ediția finală publicată în 2006. Institutul a păstrat însă traducerea realizată de el, aceasta devenind baza textului care avea să fie publicat ulterior atât cu alfabet latin, cât și chirilic.

În scrisoarea familiei a fost exprimată o idee care a rezumat foarte bine semnificația jubileului: adevărata recunoștință pentru munca unui traducător se vede atunci când oamenii deschid Scriptura, o citesc în limba maternă și transmit Cuvântul lui Dumnezeu generației următoare.

UBCEB: „Vă încurajăm să finalizăm traducerea întregii Biblii”

Din partea Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Republica Moldova, participanții au fost salutați de episcopul Mihai Malancea.

El a numit evenimentul o adevărată „sărbătoare a Sfintelor Scripturi” și a felicitat traducătorii, redactorii și pe toți cei care au contribuit la realizarea proiectului.

Episcopul a amintit că și în urmă cu 20 de ani conducerea Uniunii Baptiste a susținut inițiativa traducerii Noului Testament și a subliniat importanța faptului că Evanghelia poate fi citită de găgăuzi în limba lor maternă.

Mesajul central al Scripturii, a spus el, rămâne vestea că Isus Hristos a murit pentru păcatele oamenilor, iar prin credința în jertfa Lui omul poate primi iertarea păcatelor și viața veșnică.

Totodată, Mihai Malancea a încurajat continuarea proiectului:

„Din partea bisericilor noastre ne angajăm să ne rugăm și să susținem continuarea traducerii, pentru ca întreaga Biblie să fie disponibilă în limba găgăuză.”

Cuvântul lui Dumnezeu în limba inimii

Mai mulți vorbitori au revenit asupra unei idei comune: există o diferență profundă atunci când omul aude Scriptura în limba învățată din copilărie.

Vitalie Boicov, secretar științific al Centrului de Cercetări Științifice al Găgăuziei „M. V. Marunevici”, a remarcat că în inima unui găgăuz se întâmplă ceva aparte atunci când aude Cuvântul lui Dumnezeu în propria limbă.

Pastorul Valeriu Ghilețchi a subliniat, la rândul său, atât valoarea spirituală, cât și cea culturală a traducerii și a exprimat speranța că următoarea etapă va fi finalizarea Vechiului Testament.

Mihail Kurdoglo, pastor din satul Baurci, a citat Eclesiastul 7:8 — „Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui” — exprimând dorința ca lucrarea începută cu multe decenii în urmă să ajungă la un nou „sfârșit”: o Biblie completă în limba găgăuză.

La eveniment au luat cuvântul și reprezentanți ai Bisericii Adventiste, pastori din regiune, reprezentanți ai Uniunii Scriitorilor Găgăuzi, precum și oaspeți din Finlanda, Suedia și Ucraina.

Primarul Comratului: Biblia – un reper spiritual pentru societate

Serghei Anastasov, primarul municipiului Comrat, a salutat organizarea jubileului și a vorbit despre rolul Bibliei în viața oamenilor și a societății. El a amintit că, în multe țări, oficialii depun jurământul cu mâna pe Biblie și a subliniat importanța valorilor biblice pentru dezvoltarea comunităților.

Primarul a spus că administrația locală privește cu bucurie dezvoltarea comunităților creștine din oraș, subliniind că biserica nu înseamnă doar o clădire, ci, în primul rând, o comunitate de oameni care se adună pentru rugăciune. De asemenea, el și-a exprimat dorința ca limba găgăuză să fie tot mai prezentă atât în școli, cât și în literatura biblică, numind Biblia un important izvor de cunoaștere spirituală.

Rezoluție pentru continuarea traducerii

La finalul conferinței a fost prezentată o rezoluție care sintetizează direcția pentru următorii ani.

Participanții au felicitat poporul găgăuz cu ocazia jubileului de 20 de ani, au susținut continuarea traducerii Vechiului Testament și au adresat Institutului de Traducere a Bibliei și partenerilor implicați rugămintea de a sprijini lucrarea până când întreaga Biblie va putea fi citită în limba găgăuză. De asemenea, a fost propusă promovarea activă a traducerii deja existente.

În cuvântul de încheiere, Mattias Hollqvist a făcut apel în special către liderii bisericilor să nu lase această traducere nefolosită, ci să citească din ea în comunități și să încurajeze folosirea limbii găgăuze.

Mesajul său a rezumat poate cel mai bine spiritul întregii întâlniri: Biblia nu aparține unei singure confesiuni. Biblia aparține tuturor. Iar pentru ca întreaga Scriptură să existe într-o zi în limba găgăuză, este nevoie de colaborarea tuturor celor care înțeleg valoarea acestei lucrări.

Jubileul de la Comrat nu a fost astfel doar o privire în urmă spre lucrarea începută cu decenii în urmă, ci și un apel pentru viitor: ca generațiile următoare de găgăuzi să poată deschide întreaga Biblie și să audă Cuvântul lui Dumnezeu în limba inimii lor.