Cum se cresc fetiţele? Partea II-a

1,166 vizualizari

3008801728_8467b3c35f_o

Continuăm subiectul început săptămâna trecută. Cum se fasonează pozitiv voinţa copilului?

Fiecare părinte e, mai devreme ori mai târziu, exasperat de ieşirile iresponsabile ale copiilor lor. Voinţa lor e în conflict cu voinţa părinţilor. Dr. Dobson recomandă cinci lucruri specifice pe care părinţii trebuie să le facă să direcţioneze în mod pozitiv dezvoltarea voinţei copiilor lor. În primul rând, copiii trebuie să înveţe respect faţă de autoritate de la o vârstă cât mai mică. Respect faţă de autoritatea părinţilor, apoi a celor din biserică, fie preoţi fie pastori. În al doilea rând, părinţii trebuie să definească limitele comportamentului copiilor lor înainte ca ele să fie puse în aplicare. Adică, de la o vârstă fragedă copilul trebuie să ştie de la părinţii lui care sunt limitele. În al treilea rând e nevoie ca părinţii să aibă discernământ şi să diferenţieze între neascultarea intenţionată a copiilor lor şi iresponsabilitatea copilărească. În al patrulea rând, după ce confruntarea intre părinţi şi copiii se domoleşte, părinţii trebuie să reafirme dragostea pentru copii şi limitele, iar în final, părinţii trebuie să dovedească copiilor lor că ei înşişi trăiesc după principiile pe care caută să le impună copiilor lor. 

Feminitatea începe cu respectul de sine  

Cultura contemporană hipersexualizată a transformat chiar şi pe tinerele fete în femei cu moravuri uşoare. Tinerele fete sunt duse de torentul anti-valoric cu care toţi ne confruntăm. În trecut, torentul cultural era favorabil valorilor şi le ducea pe tinerele fete pe aceasta traiectorie de-a lungul vieţii din pruncie până la căsătorie. Astăzi însă lucrurile stau cu totul altfel. Trebuie să ne protejăm fetele de curentul anti-valoric care se manifestă peste tot. La început ele se simt bine în mediul hipersexualizat, dar mai târziu îl regretă. Pe cum progresează în vârstă, pe atât îşi dau seama că fetele mai tinere le iau locul şi devin geloase.   

Pentru a preveni torentul anti-cultural din viaţa fetelor, Dr. Dobson sugerează ca părinţii să-şi introducă fetele valorilor morale şi spirituale de la o vârstă cât mai fragedă. Aici facem o mică paranteză să subliniem faptul că ideologia care domină Parlamentul European e tocmai opusă. Raportul Estrela, respins de două ori în toamnă şi iarnă, caută tocmai reversul, printre altele educaţia sexuală a copiilor încă de la vârsta de 4 ani,  inclusiv să fie informaţi privind masturbarea. Iar un manual de sexualitate pentru copii şi tineri emis în Canada în toamna chiar recomandă ca copiilor mici să li se permită să mângâie organele genitale ale părinţilor lor. Despre asta am scris în toamnă în buletinul informativ AFR. Consecinţa acestui torent secularist anti-valoric este subminarea autostimei la fete. Fetele care sunt duse de acest torent nu sunt fericite, ci mizerabile. 

Care sunt contravalorile promovate de societatea seculară?  

Dr. Dobson e foarte explicit privind non-valorile la care sunt expuse fetele încă din clasele primare. Părinţi fiţi cu băgare de seamă. Sunt mai multe, dintre care şi noi discutăm unele dintre ele destul de des în scrisorile noastre săptămânale. Enumerăm câteva din ele: (1) Experienţa sexuală timpurie e bună; (2) Virginitatea e rezultatul opresiunii masculine şi deci trebuie abandonată cât se poate de devreme; (3) Nu există nicio diferenţă majoră între sexe, decât faptul că femeia aduce copii pe lume; (4) În relaţiile dintre sexe, femeile şi fetele trebuie să imite comportamentul vulgar şi agresiv al bărbaţilor; (5) Modestia e o non-valoare şi reflectă opresiunea femeii de către bărbat; (6) Maximizarea puterii pentru o fată constă în puterea ei de a deveni un simbol de sex şi de a-şi manipula puterea spre folosul ei; (7) A fi o femeie de moravuri uşoare e un lucru bun; [Nota AFR: în conformitate cu această ideologie anticreştină, în decembrie Tribunalul Suprem al Canadei a dezincriminalizat prostituţia în Canada] (8) Întregul spectru de experimentare sexuala e acceptabil (heterosexualitatea şi toate celelalte manifestări sexuale); (9) Romanţa e o tradiţie care nu are loc în societatea postmodernă; (10) Coabitarea e preferată căsătoriei. 

Care sunt consecinţele acestor contravalori în viaţa fetelor? Dezastru emoţional, dependenţa de alcool, tutun ori droguri. Depresie. Sex premarital. Concubinaj în loc de căsătorie. Sarcini nedorite de la o vârstă tot mai fragedă. Avort. O schimbare radicală a culturii sociale, cu un cost social enorm. Dacă în 1943 în SUA doar 12% din populaţie agrea cu sexul premarital, în 1979 procentajul acesta a crescut la 73%. Ba mai mult, un număr în creştere de profesori americani promovează idea în cursurile pe care la predau că e bine să încurajezi tinerele să întreţină relaţii sexuale cu cât mai mulţi parteneri, şi chiar să folosească droguri uşoare.  

Veşti bune 

Exista însă şi veşti bune. Milioane de tineri practică abstinenţa, mai ales cei crescuţi în familii integre şi monogame. Milioane de tineri resping concubinajul şi trăiesc în familii tradiţionale, nu folosesc droguri, nu sunt la cuţite cu părinţii lor, nu sunt dependenţi de tutun ori alcool. Procentul tinerilor americani care practică abstinenţa e în uşoară creştere. După o scădere vertiginoasă a numărului practicanţilor abstinenţei în toiul revoluţiei sexuale, numărul acesta e în creştere. 

Dacă aceste veşti încurajează, părinţii au responsabilitatea primară să asigure ca veştile rele de până acuma să nu se repete în viaţa copiilor lor. Părinţii trebuie să-şi protejeze copiii de pornografie. Trebuie să monitorizeze site-urile electronice vizitate de copiii lor. În cazul fetelor, texting e o obsesie cu efecte foarte negative pentru ele. Încetiniţi această practică la fiicele voastre. În final, trebuie insistat ca şi bisericile să adopte un rol activ în păstrarea valorilor la tinerii creştini. 

 

You may also like...