În noaptea de 12 spre 13 ianuarie, fratele Victor Loghinov, lucrătorul credincios și dedicat al frăției noastre a trecut în eternitate.
Fratele Victor s-a născut pe 4 august 1940 în satul Crasnoarmeiscoe, raionul Hîncești. Părinții săi, Nicolai și Agafia Loghinov, se considerau creștini ortodocși, deși nu frecventau adesea biserica.
La începutul anilor cincizeci, tatăl său a început să citească Evanghelia, iar această alegere i-a schimbat întreaga viață. S-a pocăit și s-a pregătit să primească botezul în apă. În ziua botezului, Dumnezeu a făcut o minune: astfel încât mama fratelui Victor s-a pocăit și a fost botezată împreună cu soțul ei.
De aici putem ajunge la ideea că credința părinților a determinat în mare măsură alegerea fiului lor. În ciuda pericolelor și persecuției din partea autorităților sovietice, la o vârstă fragedă, fratele Victor și-a dedicat inima slujirii Domnului.
La 11 octombrie 1959, s-a căsătorit cu o femeie creștină exemplară și devotată Domnului, Serafima Kifeak, cu care au fost căsătoriți peste 60 de ani. Domnul i-a binecuvântat cu 10 copii, mulți nepoți și strănepoți.
Fratele Victor și-a început slujirea ca predicator în 1969. Câțiva ani mai târziu, la recomandarea fostului presbiter senior pentru Moldova Karl Sedletskiy, și-a început studiile la cursurile biblice de corespondență. În perioada sovietică, instituția unde acesta și-a făcut studiile era singura instituție de învățământ spiritual pentru credincioșii evanghelici. În 1979, fratele Victor a fost ordinat în slujba de presbiter. În același an a fost ales asistent al presbiterului senior pentru Moldova. A slujit în această funcție împreună cu Karl Sedletsky până în 1992. Cunoscând bine limbile rusă și română, fratele Victor a tradus deseori predici și discuții ale pastorului senior și a vizitat diverse biserici pentru a rezolva probleme dificile.
În 1992, la un congres regulat al frăției moldovenești, fratele Victor a fost ales în calitate de episcop al Uniunii Bisericilor CEB a Moldovei. În 1994, el a transmis această slujire lui Victor Popovici, rămânând în Uniunea Bisericilor, mai întâi ca episcop adjunct, apoi ca consilier al episcopului Uniunii Bisericilor CEB din Moldova până în anul 2001. Neavând oportunitatea de a continua să slujească din motive de sănătate, fratele Victor le-a transmis ștafeta spirituală fraților tineri din Uniunea Bisericilor, după care a emigrat în SUA la copiii săi.
După ce s-a stabilit în Minneapolis, Minnesota, s-a alăturat Bisericii expatriate Betania, unde era și-n continuare zelos în slujire. În timp ce trăia în SUA, fratele Victor s-a rugat constant pentru țara noastră și s-a îngrijorat de slujirea în Moldova. El a profitat de orice ocazie pentru a sprijini spiritual și financiar slujitorii din patria sa. Mulți își amintesc de vizita sa în Moldova, predicând și îngrijindu-se de cei care aveau nevoie de cuvântul și încurajarea sa.
Pentru familia noastră, cuvintele scrise despre Avraam se referă exact la fratele Victor: „Tot așa și Avraam a crezut pe Dumnezeu, și credința aceasta i-a fost socotită ca neprihănire”. (Gal. 3: 6)
Am învățat întotdeauna de la el să am încredere în Dumnezeu. El m-a inspirat cu cuvintele: „Victor, noi pentru Domnul lucrăm, nu pentru noi înșine – ceea ce înseamnă că Dumnezeu ne va ajuta și nu ne va părăsi niciodată!” Prin urmare,el a fost în primul rând – un om credincios, iar eu am învățat de la el să avem încredere în Dumnezeu în slujirea noastră.
În al doilea rând, el a lucrat în câmpul lui Dumnezeu în mod deosebit și cu sârguință, el a lucrat din inimă ca pentru Domnul. Cred că din acest motiv a fost adesea bolnav – fiindcă a luat totul la inimă. – Victor Popovici
Înţelepţii vor străluci ca strălucirea boltei cereşti, iar cei ce au învăţat dreptatea pe mulţi vor străluci ca stelele, în vecii vecilor. – Daniel 12:3