“Întoarce-ne la Tine Doamne, și ne vom întoarce! Dă-ne iarăși zile ca cele de odinioară”.
Plângerile lui Ieremia 5:21
Context Istoric
Istoria lui Ieremia se întinde pe o perioadă de 40 de ani – de la chemarea sa, în anul al 13-lea al regelui Iosia (626 î.d.Cr) până la căderea Ierusalimului în 587 î.d.Cr. În aceste patru decenii el a profețit în timpul domniilor ultimilor cinci regi ai lui Iuda: – Iosia, Ioahaz, Ioiachim, Ioiachin și Zedechia.
În timp ce Iuda se bălăcea în mocirla idolatriei, asirienii conduși de Esarhadon și Asurbanipal au cucerit Egiptul. Apoi sub conducerea lui Psammetichus (664-610 î.d.Cr). Egiptul s-a restabilit și a început să intimideze din nou țara lui Iuda, care s-a văzut iarăși oscilând între lingușirile și amenințările celor două puteri mondiale, Egiptul și Babilonul.
Ieremia a crescut în această atmosferă de tensiune politică internațională și de declin religios național. Când Dumnezeu l-a chemat pe Ieremia, împăratul lui Iuda, Iosia (638-608 i.d.Cr), era la tron de 12 ani și începuse deja reformele religioase în Iuda.
“Înainte de Iosia, n-a fost niciun împărat care să se întoarcă la Domnul, ca el din toată inima, din tot sufletul și din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise; și chiar după el, n-a fost niciunul ca el”. 2 Împărați 23:25.
Totuși după moartea lui Iosia poporul iarăși s-a îndepărtat de Dumnezeu prin idolatrie și neascultare. Ieremia a înțeles că reformarea închinării era nefolositoare dacă nu era însoțită de o reformare a inimii.
Mesajul lui Ieremia este unul foarte tranșant și direct. El vorbește despre imoralitatea poporului. Corupția morală a urmat în mod inevitabil după eliminarea fricii de Dumnezeu și a respectului față de Legea Lui. Desfrânarea și necinstea erau obișnuite chiar și între preoți și profeți. În loc să oprească imoralitatea ei au contribuit la răspândirea ei.
Este foarte ironic faptul că poporul lui Iuda, idolatru și imoral, continuă să aibă un zel religios!
Ieremia vorbește despre judecata lui Dumnezeu. Pedeapsa lui Iuda din partea lui Dumnezeu a luat multe forme, cum sunt seceta și foamete, invazia unor armate străine. Proorocii au anunțat nenorocirea care urma să vină peste Iuda, convinși că Dumnezeu care este drept, va acționa în istorie pentru a pedepsi păcatele poporului Său. Cartea Plângerile lui Ieremia continuă această subliniere profetică, văzând în cenușa Ierusalimului o manifestare a dreptății lui Dumnezeu. (Ps. 137:1-7, Ps.79:1-9)
Ieremia suferă ca nevinovat alături de cei căzuți în vină. Lăuntrul lui Ieremia este sfâșiat în două. El nu s-a mulțumit să vorbească pentru Dumnezeu, ci a vorbit îmreună cu El și nu s-a oprit doar să le vorbească oamenilor, ci s-a coborât să fie împreună cu ei în suferință.
Dumnezeu l-a chemat să vorbească unui popor de oameni răzvrătiți, dar în același timp i-a interzis să mijlocească pentru ei. Starea lui Iuda este disperată dar nu fără de nădejde. Ca și o lumină slabă în capătul tunelului întunecos, Ieremia vorbește și despre o speranță. Spre deosebire de profeții falși, Ieremia a fost un propovăduitor al judecății, care nu s-a compromis. Totuși, în mesajul de vestire a judecății se întrezăreau și slipiri de speranță.
“Iată ce mă mai gândesc în inima mea, și iată ce mă mai face să trag nădejde: Bunătățile Domnului nu s-au sfârșit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înoiesc în fiecare dimineață. Și credincioșia Ta este așa de mare!” (Pl. Ieremia 3:2-23)
60 ani de idolatrie și decădere morală – Manase (copilăria lui Ieremia)
25 de ani de reînviorare spirituală – Iosia
20 de ani de idolatrie și decădere morală – Ioiachim și Zedechia
Când vezi și răul și vezi și binele – îți dorești binele. Când pierzi lucrurile pe care le-ai avut – realizezi cât de scumpe și valoroase au fost când nu le mai ai. Sănătate, Libertate, Puritate.
Nu știu care sunt lucrurile pe care le-ați avut și nu le mai aveți. Poate cineva tânjește după acele vremuri când pâinea era 16 copeci. Poate cineva tânjește după acele vremuri când erau prigoane – pentru că atunci dragostea între frați era una autentică și credința era pusă la încercare. Poate cineva tânjește după anii 90 când în Moldova s-a simțit o trezire spirituală și mulți veneau la Cristos.
Evident însă putem observa și trage o paralelă între poporul lui Iuda și oamenii din zilele noastre. Atunci și acum – păcatul rămâne a fi problema nr.1 a fiecărei generații de oameni. Este clar că lumea aceasta zace în cel rău și că persistența oamenilor în plăcerile păcatului va avea un sfârșit tragic.
Ierusalimul a fost jefuit, templul a fost dărâmat, oamenii omorâți, iar cei rămași în viață duși în robie. Această imagine pentru oricine aduce disperare și spulberă orice nădejde. Profetul Ieremia ca și o voce a poporului rămas exclamă – Întoarce-ne la Tine Doamne… Și ne vom întoarce!
Putem observa neputința omului de a se întoarce la Dumnezeu fiind legat de lanțurile păcatului. Cât de mult ne dorim noi să ne întoarcem spre Dumnezeu? “… ă-ne iarăși zile ca cele de odinioară”. (Ps. 42.4)
Cât de mult ne dorim iarăși zile ca cele de odinioară? “O de M-ar ascula poporul meu”. (Ps. 81:10-16 – )
Înoirea spirituală vine în urma unei stări profunde de căință și recunoștință a neputinței spirituale înainte lui Dumnezeu. Trezirea spirituală este lucrarea supremă a lui Dumnezeu – ca răspuns la rugăciunile sincere. În care oamenii se supun atutorității lui Dumnezeu prin crez profund, pocăință, iertare și izbăvire de păcatele personale. Numai Dumnezeu ne poate umple cu Duhul Său, cu prezența Sa și cu putere.
Când citim numeroase pasaje din Scriptură, inclusiv din marii sau micii profeți, ni se amintește mereu că dacă noi- ca națiune sau ca indivizi – Îl ascultăm pe Dumnezeu, El ne va binecuvânta. Dar când nu-i dăm ascultare, El ne pedepsește.
Fiica lui Billy Graham, Anne Graham a participat la o emisiune dedicată evenimentelor de la 11 septembrie? Întrebat de prezentatoarea Jane Kleyson: “Cum a putut Dumnezeu lasa sa se intample?” Anne Graham a dat un răspuns foarte profund și perspicace.
Ea a spus: “Eu cred că Dumnezeu este la fel ca noi, este profund întristat de ceea ce sa întâmplat, dar l-am izgonit ani la rând pe Dumnezeu din școlile noastre, din guvernul nostru, din viața noastră. Și cred că Dumnezeu, fiind un domn, doar s-a retras. Ne putem aștepta binecuvântarea și protecția lui Dumnezeu dacă în același timp, îi spunem să ne lase în pace? “
Să ne amintim… În opinia mea, totul a început când Madeleine Murray O’Hare (a fost ucisă, corpul ei a fost găsit recent) Ea a spus că școala nu este un loc de rugăciune, și am spus, “Bine.” Apoi cineva a spus că ar fi mai bine la școală să nu citească Biblia (Biblia, care spune: “Să nu ucizi”, “Să nu furi” și “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”!). Și noi am spus, “Bine.” Apoi Dr. Benjamin Spock a spus că nu ar trebui să folosească pedepse corporale copiilor noștri atunci când se poartă urât, pentru că, le afectăm personalitatea. (fiul dr Spock s-a sinucis).
Și am spus: “Este – un expert și știe despre ce este vorba.” Și așa am spus, “Bine.” Atunci cineva a spus profesorii și directorii nu pot pedepsi copiii noștri. Și noi am spus, “Bine.” Apoi cineva a spus, “Să dăm voie fiicelor noastre să avorteze dacă doresc. Ei nu trebuie să spună nici măcar părinților lor.”
Am ales oameni să fie în conducerea poporului, chiar dacă în viața privată sunt imorali, important e să-și facă bine treaba. Și am fost de acord cu acest lucru, am spus că nu-mi pasă cine (inclusiv președintele), dacă avem un loc de muncă și cu economia totul este în ordine.
Apoi cineva a spus, “Să imprimăm reviste cu poze cu femei goale și numesc o practică sănătoasă înaltă apreciere a frumuseții corpului feminin. “Și am spus,” Bine. “Atunci unii s-au dus la această estimare ridicată chiar și mai departe. Și noi am spus, “Ei bine, ei au libertatea de exprimare.” Apoi industria de divertisment a spus, “Să facem emisiuni TV și filme care promovează violența, vulgara și sex interzis. Și să înregistreze muzica care încurajează consumul de droguri, viol, omor, sinucidere și satanism. ” Și am spus: “E doar distractiv, nu poate avea efect negativ, nimeni nu ea în serios acest lucru, așa că puteți face.”
Iar acum ne întrebăm de ce copiii noştri nu au nici o rușine, de ce nu pot distinge binele de rău, de ce nu au ezitat să omoare colegii lor, și pe ei înșiși. Probabil, dacă ne gândim la asta de mult timp, putem să ne dăm seama. Cred că are de aface cu versetul din Biblie: “ce sameni asta vei culege.” E amuzant cât de ușor oamenii scapă de Dumnezeu și apoi se mirare de ce lumea se transformă în iad. E amuzant, atunci când credem ceea ce spun ziarele, și punem la îndoială ceea ce spune Biblia. E amuzant, atunci când toată lumea vrea să meargă în cer, în timp ce nu crede, nu se gândește, nu vorbește și nu face nimic din ceea ce spune Biblia. E amuzant când cineva spune: “Cred în Dumnezeu”, dar el urmează pe Satana, care de asemenea, apropo, “crede”, în Dumnezeu. E amuzant, atunci când oamenii discută în mod obscen și vulgar liniștiți la școală sau la locul de muncă, în schimb o discuție deschisă despre Dumnezeu este imposibilă”, a conchis Anne Graham.
Astăzi mai mult ca niciodată avem nevoie de o înnoire. O înnoire a minții, a relațiilor, a vieții în întregime. Este nevoie să ne înnoim relația personală cu Dumnezeu, deoarece doar alături de El, eu și tu vom putea sta în picioare în lumea aceasta îngenunchiată înaintea păcatului și idolatriei. Doar alături de Dumnezeu vei putea rămâne până la sfârșit credinios Domnului. Timpul este pe sfârșite, cine este înțelept să ia bine seama. Vremea încercării este aproape. Aproape este timpul când ce ai clădit în viață, lucrarea fiecăruia v-a fi trecută prin foc.
Dragul meu, vreau să te întreb: lucrarea ta va rezista? Dumnezeu ne-a mai dăruit încă o zi, să căutăm fața Lui. Să strigăm cu stăruință spre Cel Atotputernic și să spunem: Întoarce-ne spre Tine Doamne și ne vom întoarce. Dă-ne iarăși vremi ca cele de odinioara.
Doamne ajută, Doamne dă izbândă. Amin.