în Centrul Creștin Multifuncțional din satul Bălțata, a avut loc Primul Congres al Diasporei Uniunii Bisericilor Baptiste din Moldova.

Congresul a reunit slujitori ai bisericilor din diaspora moldovenească din țările europene, Marea Britanie, SUA, precum și pastori ai bisericilor din Moldova care mențin legături spirituale cu compatrioții din străinătate, în total peste 50 de participanți din 10 țări.

Congresul a fost convocat la inițiativa episcopului Nicolai Vozian, care în ultimii ani a vizitat multe biserici înființate în țările aflate peste hotarele țării noastre ca urmare a emigrării în scop de muncă a credincioșilor moldoveni. Participând la slujbele acestor congregații, Nicolai Vozian a observat că majoritatea dintre ele ar dori să păstreze legăturile spirituale cu frățietatea din R.Moldova și multe dintre ele au nevoie de ajutor în ceea ce privește plantarea bisericilor, alegerea și ordinarea slujitorilor, educația spirituală, etc.

Episcopul Nicolai Vozian a prezentat statistici potrivit cărora peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova au părăsit țara în căutarea unui loc de muncă. Emigrarea forței de muncă a afectat și bisericile baptiste din Moldova. În ultimii 4 ani peste 1200 de membri ai bisericii au plecat în diferite țări și astfel au început să se deschidă biserici din reprezenți ai diasporei moldovenești.

<blockquote„Este responsabilitatea noastră să avem grijă de credincioși atât în țară, cât și în străinătate. Să le predicăm concetățenilor noștri care nu L-au acceptat încă pe Domnul.”
Nicolae Vozian

Fratele Nicolae a propus crearea unei noi regiuni „Diaspora”, care să facă parte din Uniunea Bisericilor Baptiste din Moldova. Vorbind despre obiectivele noii regiuni, fratele Vozian a subliniat cel puțin 3 dintre acestea:

• predicarea Evangheliei compatrioților care trăiesc în străinătate;
• încurajarea, instruirea și echiparea pentru slujire;
• unitatea cu bisericile din Moldova.

Potrivit episcopului, aderarea comunităților moldovenești din diasporă la Uniunea Bisericilor Baptiste trebuie să îndeplinească următoarele criterii: acceptarea mărturisirii de credință a UBCEB, a statutului Uniunii Bisericilor și a structurii. Fiecare comunitate din străinătate va trebui să organizeze o adunare a membrilor și să se pronunțe prin vot general asupra acestui aspect important, după care decizia finală va fi luată de Consiliul Uniunii Baptiste.

La congres, au luat cuvântul misionarii și slujitorii de peste hotare. Ei și-au împărtășit atât bucuriile, cât și dificultățile de slujire. Aceștea au fost:

Victor Croitoru, or. Palma, Spania
Alexander Serbenco, Dublin, Irlanda. Dublin, Republica Irlanda
Elisei Bejenaru, Danemarca
Florin Baciu, Nordhampton, Regatul Unit
Veaceslav Vulpe, București, România
Dumitru Budac, Londra, Regatul Unit
Iulian Bacaliuc, Bruxelles, Belgia
Nicolae Vulpe, Pucioase, România
Roman Cheptena, Irlanda de Nord
Gheorghe Balan, Torino, Italia
Gheorghe Doțu, Istanbul, Turcia
Simeon Placinta, Greenfield, SUA

Participanții au vorbit despre cum a fost înființată frățietatea lor, ce dificultăți au întâmpinat în procesul de formare a bisericilor și cum legăturile spirituale cu bisericile și slujitorii din Moldova i-au ajutat să formeze biserici și să dezvolte diverse misiuni. Toți vorbitorii au susținut în unanimitate ideea menținerii legăturilor spirituale cu Frățietatea Baptistă din Moldova și formarea unei regiuni „Diaspora” în cadrul Uniunii Bisericilor Baptiste din Moldova.

După pauza de prânz, participanții s-au grupat în jurul a 4 mese rotunde unde au discutat despre provocările și perspectivele slujirii comune în cadrul bisericilor Uniunii Baptiste și a comunităților din Diaspora. După discuții, moderatorii au prezentat congresului rezultatele și concluziile discuțiilor:

1. Includerea bisericilor din diasporă în Uniunea Baptistă din Moldova le va ajuta să mențină legăturile spirituale și să se simtă parte a familiei comune a Frățietății Evanghelice Baptiste din Moldova.
2. Acesta este un pas important pentru transmiterea Evangheliei către generația viitoare, copii și nepoți, pentru care limba maternă, tradițiile, metodele de slujire ajută la o mai bună înțelegere și acceptare a adevărului.
3. Formarea regiunii Diaspora va păstra, de asemenea, doctrina și valorile noastre evanghelice, ceea ce este foarte important în contextul tendințelor liberale observate în multe biserici din străinătate.
4. Slujirea comună va contribui mai mult la răspândirea Evangheliei compatrioților noștri din străinătate care nu L-au acceptat încă pe Hristos.
5. O structură comună va ajuta la plantarea de biserici nou înființate și la dezvoltarea celor care au ajuns să fie stabilite.
6. O slujire comună va ajuta la plantarea de noi biserici atât în străinătate, cât și în țara noastră.
7. Cooperarea va deschide oportunități pentru edificarea spirituală, de care au mare nevoie credincioșii din bisericile nou formate în diaspora.

Acestea și alte propuneri vor include activități comune de evanghelizare, seminarii de formare, călătorii ale grupurilor de tineri, sprijin financiar pentru slujitori și proiecte umanitare, vizite în bisericile diasporei pentru încurajare și susținere în alegerea și ordinarea slujitorilor.

Prorectorul Universității „DIVITIE GRATIAE”, Dmitri Sevastian, a prezentat programele de studii în cadrul congresului și a invitat reprezentanții diasporei să își trimită studenții să studieze în cadrul diferitelor facultăți ale universității.

Propunerea de creare a unei noi regiuni și de modificare a structurii Uniunii Bisericilor Baptiste va fi discutată și finalizată în cadrul Consiliului Uniunii și prezentată la Congresul care va avea loc anul viitor.