{"id":5356,"date":"2014-05-14T18:08:00","date_gmt":"2014-05-14T14:08:00","guid":{"rendered":"http:\/\/baptist.org.md\/ro\/?p=5356"},"modified":"2014-05-14T18:08:00","modified_gmt":"2014-05-14T14:08:00","slug":"un-arheolog-evreu-a-descoperit-cetatea-legendara-a-regelui-biblic-david","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/baptist.org.md\/ro\/?p=5356","title":{"rendered":"Un arheolog evreu a descoperit cetatea legendar\u0103 a regelui biblic David"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<a href=\"http:\/\/baptist.org.md\/ro\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/627x0-1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" alt=\"627x0 (1)\" class=\"alignleft size-medium wp-image-5361\" height=\"200\" src=\"http:\/\/baptist.org.md\/ro\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/627x0-1-300x200.jpg\" width=\"300\" \/><\/a><span style=\"line-height: 1.6em;\">Dup\u0103 mai bine de 20 de ani de c\u0103ut\u0103ri \u015fi eforturi &icirc;n ruinele istoriei, arheologul israelian, Eli Shukron aduce dovezi clare ce sus\u0163in relatarea biblic\u0103 despre existen\u0163a Cet\u0103\u0163ii &Icirc;mp\u0103ratului David. Anun\u0163ul a st&acirc;rnit noi dezbateri &icirc;n r&acirc;ndul cercet\u0103torilor care neag\u0103 existen\u0163a acestei figuri importante pentru cultura evreiasc\u0103 \u015fi nu accept\u0103 utilizarea Bibliei ca dovad\u0103 a descoperirilor arheologice, noteaz\u0103 Adev\u0103rul.ro &nbsp;<\/span>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<span style=\"line-height: 1.6em;\">Potrivit arheologului Shukron, niciun alt sit din zona vechiului Ierusalim nu se potrive\u015fte at&acirc;t de bine cu scrierile biblice. Printre dovezile descoperit de Eli Shukron se num\u0103r\u0103 o fortifica\u0163ie masiv\u0103 format\u0103 din pietre de cinci tone, a\u015fezate pe o l\u0103\u0163ime de 6 metri. Amplasarea acestor pietre &icirc;nconjoar\u0103 un izvor, fapt ce demonstreaz\u0103 c\u0103 ora\u015ful a fost amplasat l&acirc;ng\u0103 o surs\u0103 de ap\u0103 pentru a fi protejat de atacuri. &Icirc;n sus\u0163inerea relat\u0103rilor biblice, vine \u015fi o serie de fragmente din ceramic\u0103 vechi de circa 3 800 de ani, care ofer\u0103 detalii despre datarea zidurilor cet\u0103\u0163ii.<\/span>\n<\/p>\n<p>\n\t<!--more-->\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<span style=\"line-height: 1.6em;\">Arheologul israelian este ferm convins c\u0103 relatarea biblic\u0103 despre cucerirea Ierusalimului de c\u0103tre regele David poate s\u0103 ofere detalii importante despre aceast\u0103 fortifica\u0163ie.<\/span>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t&nbsp;\n<\/p>\n<p>\n\t<a href=\"http:\/\/baptist.org.md\/ro\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/627x0.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" alt=\"627x0\" class=\"aligncenter size-full wp-image-5360\" height=\"417\" src=\"http:\/\/baptist.org.md\/ro\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/627x0.jpg\" style=\"text-align: justify;\" width=\"627\" \/><\/a>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<span style=\"line-height: 1.6em;\">&bdquo;Aceasta este cetatea regelui David. Aceasta este Cetatea Sionului care a fost luat\u0103 de David de la iebusi\u0163i. Tot acest sit arheologic se potrive\u015fte perfect cu detaliile din scrierile biblice&rdquo;, sus\u0163ine Eli Shukron.<\/span>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<span style=\"line-height: 1.6em;\">Descoperirea lui Shukron nu este singular\u0103. \u015ei al\u0163i arheologi din Ierusalim sus\u0163in c\u0103 &icirc;n urma numeroaselor s\u0103p\u0103turi au descoperit dovezi importante &icirc;n leg\u0103tur\u0103 cu existen\u0163a palatelor regelui biblic David. Istoricii nu au consemnat inten\u0163ionat aceste eviden\u0163e. Majoritatea arheologilor din Israel nu contest\u0103 faptul c\u0103 &Icirc;mp\u0103ratul David a fost o figur\u0103 istoric\u0103 important\u0103. O referin\u0163\u0103 la numele s\u0103u a fost descoperit\u0103 &icirc;ntr-un sit arheologic din nordul Israelului.<\/span>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<span style=\"line-height: 1.6em;\">&quot;<\/span><span style=\"line-height: 1.6em;\">Este pentru prima oar\u0103 c&acirc;nd arheologii descoper\u0103 ora\u015ful fortificat al Iudeei din timpul regelui David. Nici &icirc;n Ierusalim nu avem un asemenea ora\u015f fortificat din acea perioad\u0103. Astfel, sugestiile conform c\u0103rora regele David a fost doar o legend\u0103 biblic\u0103 \u015fi spun c\u0103 a fost o figur\u0103 mitologic\u0103 nu sunt adev\u0103rate&quot;, sus\u0163ine alt arheolog Yosef Garfinkel.&nbsp;<\/span>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<iframe loading=\"lazy\" allowfullscreen=\"\" frameborder=\"0\" height=\"360\" src=\"\/\/www.youtube.com\/embed\/0RlqXitjGXw\" width=\"640\"><\/iframe>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<span style=\"line-height: 1.6em;\">O alt\u0103 cercetare arheologic\u0103 sus\u0163ine istoria biblic\u0103 despre &Icirc;mp\u0103ratul David. Profesorul Yosef Garfinkel, de la Institutul de Arheologie al Universit\u0103\u0163ii Evreie\u015fti din Ierusalim a descoperit obiecte de art\u0103 \u015fi de cult, obiecte din lut, pietre \u015fi unelte din metal. Acestea datau cu 30-40 de ani &icirc;nainte de construc\u0163ia Templului lui Solomon. Ele sunt prima dovad\u0103 clar\u0103 a iudaismului &icirc;nainte de Solomon, scrie The Daily Mail.<\/span>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t&nbsp;\n<\/p>\n<p>\n\t<a href=\"http:\/\/baptist.org.md\/ro\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/646x404-1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" alt=\"646x404 (1)\" class=\"aligncenter size-full wp-image-5363\" height=\"404\" src=\"http:\/\/baptist.org.md\/ro\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/646x404-1.jpg\" style=\"opacity: 0.9; text-align: justify;\" width=\"646\" \/><\/a>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<span style=\"font-size: 13px;\">Obiectele au fost descoperite &icirc;n urma s\u0103p\u0103turilor &icirc;n Khirbet Qeiyafa, un ora\u015f fortificat din zona Iudeii. Cercet\u0103torii sunt convin\u015fi c\u0103 obiectele apar\u0163ineau evreilor pentru c\u0103 nu aveau imagini cu animale sau oameni, a\u015fa cum este specific pentru alte culturi \u015fi obiectele de cult ale religiilor din zon\u0103.<\/span>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<iframe loading=\"lazy\" allowfullscreen=\"\" frameborder=\"0\" height=\"360\" src=\"\/\/www.youtube.com\/embed\/49nTewUjt_M\" width=\"640\"><\/iframe>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<span style=\"line-height: 1.6em;\">Cu toate acestea, istoricii seculari sunt reticen\u0163i cu privire la identificarea exact\u0103 a Cet\u0103\u0163ii lui David. Ronny Reich, un fost colaborator al lui Eli Shukron, nu este de acord cu teoria arheologului israelian, care sus\u0163ine c\u0103 dovezile sunt prea pu\u0163ine. Potrivit lui, istoricii vor s\u0103 scoat\u0103 &icirc;n eviden\u0163\u0103 scrierile biblice fiind condu\u015fi de propriile convingeri religioase sau pentru a dovedi importan\u0163a poporului evreu.<\/span>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<span style=\"line-height: 1.6em;\">&bdquo;Leg\u0103tura dintre arheologie \u015fi Biblie a devenit foarte problematic\u0103 &icirc;n ultimii ani&rdquo;, sus\u0163ine arheologul Ronny Reich.<\/span>\n<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\t<span style=\"line-height: 1.6em;\">Biblia &icirc;l descrie pe &Icirc;mp\u0103ratul David, ca al doilea rege al lui Israel, dup\u0103 Saul. El este \u015fi autorul a numeroase c&acirc;nt\u0103ri \u015fi poeme biblice din Cartea Psalmilor. &Icirc;mp\u0103ratul a l\u0103sat o poveste impresionant\u0103 de via\u0163\u0103 pe paginile Sfintei Scripturi. El a fost numit &bdquo;Omul dup\u0103 inima lui Dumnezeu&rdquo;, iar profetic este predecesorul din familia c\u0103ruia s-a n\u0103scut Domnul Isus.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 mai bine de 20 de ani de c\u0103ut\u0103ri \u015fi eforturi &icirc;n ruinele istoriei, arheologul israelian, Eli Shukron aduce dovezi clare ce sus\u0163in relatarea biblic\u0103 despre existen\u0163a Cet\u0103\u0163ii &Icirc;mp\u0103ratului David. Anun\u0163ul a st&acirc;rnit noi&#46;&#46;&#46;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5384,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2,22],"tags":[],"class_list":["post-5356","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-spiritualitate","category-externe"],"fimg_url":null,"views":1917,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/baptist.org.md\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5356","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/baptist.org.md\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/baptist.org.md\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/baptist.org.md\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/baptist.org.md\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5356"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/baptist.org.md\/ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5356\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/baptist.org.md\/ro\/index.php?rest_route=\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/baptist.org.md\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5356"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/baptist.org.md\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5356"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/baptist.org.md\/ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5356"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}